Un veac durează despărțirea, când nu-ți văd ochii,
când nu-mi hrănesc iubirea cu o șoaptă,
o vorba vitregă, uitată
ce o înghit cu porii.
Un veac colind tot universul
și caut sa aud strigarea-ți,
să îți simt pulsul,
să îți gonesc uitarea cu surâsu-mi,
fără abisuri ce te îneacă.
Iau veacul să îl sparg în stele,
să te sărute doru-mi
zi și noapte.
Te fulgeră iubirea îndrăzneață
și îți adapă gândul cu cuvinte
ce le vei spune-n șoaptă
hrănind iubirea-mi,
luând-o în brațe…
Un veac durează fericirea.
Dragostea si dorul……frumoasa poezie de dragoste,gingasa ca un ghiocel abia mijind de sub zapada….
ApreciazăApreciat de 2 persoane