Arhive etichetă: poezii de un deceniu

TRECUTUL NU MAI ZACE-N NOI

Trecutul nu mai zace-n noi,

Căci ni-e rușine ca de zoi,

De timpul când, pe vânt și ploi,

Munceam pentru un ban sau doi

Flămânzi și goi.


Ne bucură acel avut,

Ce-n buzunare abia încăput,

Îl dăm pe orice fleac văzut,

Zici, să nu fii ca la-nceput

Murdar și slut.


Și renunțăm a ne gândiblog7

Că se apropie o zi,

Când ce avem nu va mai fi,

Că singurul prieten ,,viu,,

Va fi-un sicriu…

11 septembrie 2006

Anunțuri

de aceea e vară…

vara ceatzaE vară, îmi pare, afară

Și ce, dacă-n mine-i pustiu…

Și-o criză de viață-i în mine,

Și-mi pare nud sufletul meu.


E vară, eu tristă și mută

C-o inimă – stup de albini.

Și ce dacă miere am multă,

Când sute și mii am de spini?


E vară, iar ochii de gheață, 

De frig, de zăpadă sunt grei.

De-aceea e vară afară,

C-au strâns tot pustiul în ei!


E vară, tăceri lungi și multe

Pătrunse de slove cu greu.

De ce le înțeleg doar eu sensul?

De ce le dau viață doar eu?


Și ce dacă-i vară afară,

Când nu scap de iarna de ieri?

Un fals este viața-mi bizară,

Secretă, cifrată și-n scări.


Și chiar de, în jur, lumea-i multă,

Tot singură sunt, nu știu cum…

Iar vin, iar dispar, toți, ca vara,

Ca niște fantome de fum.

23 mai, 2005fantom,e de fum

…sensul

certata de gustul pelinului1

stau, urmărind prin geam, mersul necunoscut al altor vieți

cât de străine îmi par și împlinite

fără vre-o neplăcere…din care am eu, nu doar în minte

întind mâna prin oberliht și pipăi aerul ce-i cald și moale

încerc să prind în palme o rază ce, bătrânul soare, o dăruie din milă

perind cu ochii cerul rece si-atât de adânc, fără hotare

imi vine în minte visul de aseară în care în zbor il străbăteam

fără aripi.

cobor privirea spre pământ, spre tot ce sare verde-n ochi

care mai ieri era NIMICA, dar azi e VERDE

și, iarăși, gândul e rup de-un strigăt de afară, urmat de-un hohot…

da, altfel înțeleg ei viața, dar trec prin ea mai bine.

mă trec prin sită întrebări turbate, urmate de răspunsuri fară sens, sau cu prea mult sens

și înțelesuri amestecate.

Sunt clipe când ies din această lume și privesc totul de afară

întreb de ce există viața

rog să mi se mai lămurească unde-i firul, ce prins se cere

SĂ îmi strecoare un sens al vieții

blog2

Sfârșit

sfarsit2

Cand pe-ale mele gânduri tăcerea lin coboară

Și noaptea, revenită, larg haina își desface,

Din nou dorul îngână acea cântare sacră

Ce taie și brăzdează în inima ce tace.


Și iarăși reînvie, demult uitate, clipe,

Și reîncerc s-adun momente-nprăștiate,

Până se face noapte și-ncep în somn să picur,

Până stropii de ploaie mă fac să uit de toate.


Adorm într-un somn veșted și fără semn de viață.

Doar picuri în fereastră continuă să bată.

Ce-a mai rămas în minte, voi înșira în rânduri,

Dar nu acum, ci mâine, oricum afară-i zloată.


sfarsit1Adorm și îți văd chipul, ce-i prigonit de mintea-mi.

Doar în acele clipe mai cred, copilărește,

Că ce trăiesc în vise, cu mine se petrece

Și c-a mea fericire la nesfârșire crește.


Sfârșit de poezie, de gânduri multe-n rânduri.

Sfârșit de-o zi trăită, ce a lăsat pe față

Înc-o adâncitură, un semn de zile ,,bune,,

Sfârșit, iata, de plaoie. Poate sfârșit de viață…

sfarsit3

29 august, 2005 (și aceasta este una dintre primele mele poezii)

GÂNDUL RĂU

gandul

Gândul meu, bătut de brumă,

Drept ca funia în sac

Fără voie iar răsună

Și-mi dă viața peste cap.

Îi arunc în ochi ocara

Și-l înghesuiesc la loc,

Până când dă primăvara

Și mă prinde iar în joc.

Potolit de mintea clară,

Se retrage undeva,

Unde stă si-așteaptă vara

Când în floare iar va da.

Și-mi rămâne doar să-l secer,

Să nu facă seminții.

Căci ce poate fi mai groaznic,

Decât gânduri rele, mii…