Arhive categorie: despre

NESFÂRȘITUL

Privesc în nersfârșit.

Cu-al meu condei, de-l am,

Încet gravez ce văz…

Fără a cauta la a mea hidrofobie, nu văd potop,

Nici foc din cer.

Văd mână omorâtă, de arma ce-a făcut-o.

Văd guri hulpave

Nu mai văd nori de ploaie, ci de noroi,

Iar rostul lumii, întins de ciori…

Văd semnele lugubre, dictate de-a lor viață,

Moartea fiindu-le o soră de ispravă

Nu o pedeapsă.

Da, prind mirosul nesfârșitului sfârșit,

Sau, sfârșitul nesfârșitului dorit…

scriu sa fie scris

Am lipsit o perioada de pe blog…nu am avut despre ce sa scriu. Inspiratia s-a urcat intr-un avion din pagina agendei mele si a plonjat in mare… Nu stia sa inoate.amorteala1

amorteala2Acum scriu in amintirea ei. Scriu fara diacritice, fara chef, fara habar despre ce scriu, scriu fara INSPIRATIE. Ma simt vinovata pentru puiul de blog care a ramas fara hrana atata timp, pentru mintea mea amortita, pentru cuvintele ce au murit nenascute. Scriu ca sa ma agat de scris.

Am o lene plictisita, nu mai are din ce treaba sa ma traga inapoi, s-a plictisit si ea…

…felie de paine

rupta in sila

si, negustata, aruncata la primul caine.

o frunza verzuie – nascare tarzie

din ramul, care mai mult A FOST,

decat ARE SA FIE

un abur pe mare

ce fuge de soare

sau, nu fuge, dar rabda sufocare.

o minge mutata mereu de picioare

dar cum sa se-nalte?

sa fie lovita, pe lume apare.

deci, rabda faptura DESTINUL ce-ti coase

naframa mai neagra decat a ta umbra

si poart-o! O POARTA!!!

FII DEMNA DE VIATA!

FII DEMNA DE SOARTA!

dorul

dorul5

Mi-e frică să-mi îmbrac dorul în haina graiului,

De-aceea umblă gol și mut.dorul1

Și-l doare mult suspinul naiului,

Ce-i cântă goliciunea și amarul,

Și plânsetul de cuc, sădit în ramul teiului,

Și frica de-a păși roșul hotarului.

Ah, Doamne, cui să-l împrumut?!

Căci îmi apasă stânga pieptului,

Și îmi răstoarnă mersul gândului,

Și îmi întoarce lanțul timpului,

Zbrâncindu-mi inima spre vârful spinului…dorul3

10 octombrie, 2005

cuvant inainte…

Salut,  M-am gandit sa creez acest ,,foisor,, de recreere, unde as putea sa imi impartasesc parerile cu cei care imi trec pragul. Ma oboseste valvataia de pe retelele de socializare, am cautat un loc linistit, unde pot vorbi linistit, cu noutatile din jur, cu a mea constiinta, cu bunul simt si dorinta de a spune ce cred. Vreau sa fie un loc unde orice tema este binevenita!   Sa pornim la drum!