M-a întrebat azi cea mica dacă mai am de gând să cresc. După ce mi-a auzit răspunsul, mi-a zis că aș putea să nu mai mănânc, dacă tot nu mai cresc. Adică la ce bun atâta risipă? :)))))
Chiar nu fac parte din categoria celor care înfulecă cu plăcere. Căci dacă nu mi-ar mârâi intestinele supărate, nici n-aș avea nevoie. Dar totuși mănânc. De ce? Căci așa face toată lumea :)))) Îmi dau seama că instinctul primar al omului (POATE ȘI PĂCATUL PRIMAR VINE TOT DE ACOLO) este să facă tot încât să aibă ce mânca azi, mâine, la anul, el cu familia, poate și nepoții…poate tot neamul… De aici și avaritatea. De aici și prăpastia între cei ce s-au gândit mai mult la ce vor mânca (și au adunat cât pentru 10 vieți) și ceilalți care știu că cei din prima categorie le vor da de mâncare în schimbul unor servicii și cumva nu vor muri. Se bazează pe ce primesc în luna asta, căci în cealaltă – Dumnezeu cu mila. Iar dacă vor fi tot mai aproape de a nu avea ce mânca, vor fi și mai ușor… scoși în stradă de exemplu 😀 
Nu ma bag în politică. Sunt doar curioasă cum ar fi fost, dacă omul nu ar fi avut nevoie să mănânce 🙂 Poate, de exemplu, ar fi rămas mai puțină mizerie aseară în Piață. 😀
Și când te gândești cât timp am putea avea în plus, dacă nu trebuia să mâncăm…
Așa-i că era mai grozav? 😀
inna manu 
Copii spun lucruri trasnite,nu??Ale,fata ta,e geniala in gandirea ei!!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, geniala. Am ajuns sa caut rostul lumii, datorita ei 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu cred că așchia nu sare departe de trunchi,există o strânsă legătură între tine și cele două nestemate ale tale,amândoi sunt doi copii foarte inteligenți care îți umple sufletul de dragoste și de bucuria existenței lor în viața ta.Te felicit și te admir pentru toată fericirea pe care o trăiești prin acești doi copii ai tăi!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multimim mult! Apreciez cuvintele bune!
ApreciazăApreciază