Pilula contraceptiva masculinizează femeia? Înainte și după..

Femeia: la limita dintre discriminare și fanatism

Femeia zilelor noastre este rezultatul modelării ei în timp. De-a lungul vremii, poziția ei în societate a creat substraturi care, privite în profunzime, conturează un traseu ce a traversat generații întregi și împrejurări uneori nedemne de a fi povestite.

Încă de la începutul istoriei, femeia a fost oprimată, fiind primul om înrobit. Ea a devenit sclav înaintea apariției sclavilor. Desigur, fiecare relație socială și fiecare opresiune își are rădăcinile în dependența economică și socială a oprimatului față de asupritor. Pe această poziție femeia a fost din timpuri foarte vechi, după cum ne arată istoria dezvoltării societații umane.

Putem căuta la infinit motivul istoric al discriminărilor între bărbați și femei. Poate răspunsul îl purtăm în noi, implantat de cultura care ne reprezintă sau datorat regulilor impuse de unele instituții. Cartea Cărților ne face cunoscută una dintre variantele apariției omului. Conform scrierilor ei, femeia vine ca un supliment, un ucenic, o companie, o coastă din creatura supremă. Stereotipurile și gândirea celor din jur au plămădit-o în așa fel încât se auto-clasează pe un loc inferior bărbatului. A fost creată pentru el, deci îi aparține. E bunul lui. Frumusețea femeii, considerându-se la fel un uzufruct nelimitat al bărbatului, a suferit modificări în timp. I s-au dictat, indirect impus, tipare cărora trebuia să corespundă. Totodată idealul frumuseții nu a fost mereu același. Parametrii erau diferiți de la o epocă la alta. De exemplu, tendința formelor pline, ce a caracterizat mai mult Epoca Renașterii, prefera femeia cu piele albă, părul blond, fruntea lată și forme rotunde. Celelalte erau considerate urâte. Ulterior, pierderera în greutate a devenit un trend, fapt ce a dus la înmulțirea considerabilă a cazurilor de anorexie. Totuși, femeia nu a luptat niciodată mai greu să ajungă la “frumusețe”decât în perioada postmodernismului. Trebuie să fie subțire, dar sănătoasă. Trebuie să aibă sânii mari, șoldurile evidențiate, dar abdomenul plat.Tot mai multe femei au ajuns să apeleze la chirurgia plastică.Frumusețea a fost și este marfa care se vinde cel mai bine.

Pe de altă parte, emanciparea femeii trebuia să se producă mai devreme sau mai târziu.S-a întâmplat după Primul Război Mondial.Numărul bărbaților a scăzut mult și acest fapt a obligat femeia să se implice în conducere, medicină, știință, industrie, învățământ. A gustat din plin viața liberă și independentă. De aici și până la femeia antreprenor a rămas un singur pas.

Mișcarea tinerelor femei, de la începutul anilor ’60, numită “revoluția sexuală”a realizat recunoașterea drepturilor femeii asupra posibilităților de a-și alege independent rolul în viața private, dar și în societate.Întâmplător sau nu, această mișcare aproape a coincis cu lansarea primei piluli contraceptive. A avut loc la o distanță de doar 6 luni. S-a schimbat conceptul despre femeia tradițională. Regizorul Roman Polanski, vorbind pe această temă, a spus: “Egalitatea între sexe alungă romantismul din viețile noastre. Pilula contraceptivă le-a masculinizat pe femei”.

Există păreri care susțin că mișcarea feministă a fost pusă la cale tot de bărbați, pentru a împinge femeia în lupta pentru drepturi egale, dar și obligații pe măsură. O luptă fără adversari, dar cu suficiente riscuri demografice. Dacă facem o paralelă între viața noastră și cea de trib, observăm că principala grijă a strămoșilor noștri era continuitatea neamului, mai exact numărul tinerilor ce reușeau să ajungă la maturitate. Grija și supravegherea lor îi revenea femeii. Bărbatul era cel care se ocupa de vanat, exploata, asigura hrana. Acum, femeia tinde să fie cea care face primul pas, care exploatează, asigură hrana, se zbate pentru drepturi. Din ambiție, ajunge să se suprasolicite și uită să nască copii. Și oricât de avansată ar fi știința, încă nu a găsit o cale prin care ar putea naște bărbații.

Există domenii în care bărbații sunt mai buni, iar femeia nu se încadrează fiziologic, deși luptă din răsputeri să o facă. Nu primește refuz, dar e privită dubios. Avem femei înrolate, femei în aviație. Acestea nu sunt și nu vor fi profesii feminine. Comandamentele mixte pot genera probleme de ordin fiziologic, căci natural suntem concepuți diferit. Din acest punct de vedere, niciodată nu vom putea fi egali. Lupta pentru egalitatea de gen necesită o doză de raționament, nu doar de diplomație.

Cu toate că viața de trib a rămas cu mult în urmă și ne bucurăm de celule ale societății mai restrânse și mai ușor de auto-dirijat, principiile de supravețuire sunt asemănătoare. Poate doar s-au inversat rolurile.Doza de feminitate și sensibilitate pe care a pierdut-o femeia în calea spre egalitate, nu a dispărut, ci a revenit bărbatului contemporan. Iar drepturi are suficiente, chiar și femeia care este supusă violenței domestice. Nu lipsa de drepturi o transformă în victimă.Nu lipsa de drepturi o împiedică să se debaraseze, ci mai degrabă lipsa de posibilități. De aceea, consider că acesta ar trebui să fie principalul nostru obiectiv, crearea posibilităților, căci altfel drepturile sunt lipsite de valoare.

Optez pentru susținerea mamelor și a educației, pentru acordarea șanselor de a-și crea posibilități, fără să înceteze de a fi în continuare mame, femei și membri deplini ai societății. De femeia de azi depind calitățile viitorilor adulți. De ea depinde dacă mâine nu se va pierde delimitarea între bine și rău, normal și anormal, diferența între bărbat și femeie.